Inregistrarea casatoriei

INREGISTRAREA CASATORIEI (Conform Metodologiei aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 64/2011)

Declaraţia de căsătorie, care face parte din dosarul întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 23, se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei şi se publică în ziua în care a fost primită, prin afişare, în extras, în condiţiile legii.
Prevederile alin. (1) de mai sus se aplică şi în situaţia căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României din străinătate, unde cetăţenii români domiciliaţi în străinătate pot depune declaraţia de căsătorie.
În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, el poate face declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale pe raza că reia se află, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.
Persoanele arestate sau condamnate, în baza unor mandate de arestare ori de executare a pedepsei privative de libertate, pe timpul măsurii arestării şi executării pedepsei pot depune declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria în a cărei rază administrativ-teritorială se găseşte sediul arestului/penitenciarului, care va fi şi competentă să o încheie, cu respectarea prevederilor alin. (1), indiferent de domiciliul sau reşedinţa viitorilor soţi.
Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele acte:
a)documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie;
b)certificatul de naştere, în original şi în copie;
c)certificatul medical privind starea sănătăţii, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători; certificatele medicale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României trebuie să conţină toate rubricile şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după caz;
d)documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.
Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a)certificatul de despărţenie sau de divorţ, eliberat în perioada 1951-1960;
b)certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
c)sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţul pronunţat în intervalul 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Dovada încetării căsătoriei anterioare se face cu certificatul de deces al fostului soţ.
 
Dovada identităţii se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a)pentru cetăţenii români - buletin de identitate, carte de identitate sau carte de identitate provizorie;
b)pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European - documentul de identitate sau paşaportul emise de statul aparţinător;
c)pentru apatrizi - paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz.
Cetăţenii străini din statele terţe fac dovada identităţii cu paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.
Cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România fac dovada identităţii cu următoarele documente:
a)document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951;
b)documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară - protecţie umanitară condiţionată.
Cetăţenii străini solicitanţi de azil în România fac dovada identităţii cu paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.
Documentele cu care se face dovada identităţii trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.
Următoarele categorii de documente de identitate ale cetăţenilor străini nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României:
a)documentul temporar de identitate, pentru solicitanţii de azil, care are înscrisă menţiunea "IDENTITATE DECLARATĂ";
b)documentul care face dovada statutului de tolerat;
c)decizia de returnare.
In situaţia în care ofiţerul de stare civilă delegat are suspiciuni cu privire la autenticitatea datelor înscrise în documentele de identitate şi de călătorie prezentate de către viitorul soţ cetăţean străin, este obligat să solicite relaţii, în scris, la Oficiul Român pentru Imigrări, denumit în continuare O.R.I., sau la formaţiunile sale teritoriale, dacă documente sunt emise de această instituţie, cu privire la identitatea solicitanţilor şi autenticitatea documentelor prezentate.
Documentele prezentate de cetăţenii străini, eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt, vor fi legalizate conform prevederilor art. 72 alin. (6).
 
Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente:
a) aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 24, precum şi documente justificative în susţinerea cererii;
b)încuviinţarea primarului sau a comandantului navei, consulului, diplomatului cu atribuţii consulare pentru încheierea căsătoriei înainte sau după împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 25;
c)aprobarea preşedintelui consiliului judeţean sau a primarului general al municipiului Bucureşti, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, prevăzute de art. 6 alin. 2 şi art. 7 alin. 2 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul familiei, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 26;
d)declaraţie, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 27, din care să rezulte că cei 2 soţi nu cunosc niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;
e)avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea D.G.P.C. pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă, prevăzute de art. 4 alin. (2) din Codul familiei;
f)documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român, din care să rezulte că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 18 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu completările ulterioare;
g)documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent - maximum 3 luni de la emitere -, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de dreptul familiei, prin excepţie de la prevederile lit. f);
h)declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România; pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
i)procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdomuţi, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 28;
(2)Documentele prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) vor fi însoţite de declaraţii notariale ale viitorilor soţi din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.
(3)Cetăţenilor statelor care nu pot prezenta dovada menţionată la alin. (1) lit. f) întrucât ambasada statului al cărui cetăţean este nu mai eliberează un astfel de document li se vor solicita documentele eliberate de autorităţile locale competente ale statelor respective, comunicate prin D.E.P.A.B.D. de către misiunile diplomatice ale acestora acreditate în România.
În situaţia încheierii căsătoriei în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă, minorul care doreşte să se căsătorească face o cerere la D.G.P.C. de la locul de domiciliu în vederea obţinerii autorizării prevăzute la art. 4 alin. (2) din Codul familiei; cererea trebuie să fie însoţită de o copie, legalizată sau certificată de ofiţerul de stare civilă, de pe certificatul de naştere, ancheta socială întocmită de autoritatea tutelară de la domiciliul solicitantului şi avizul dat de medic.
Avizul medical trebuie să fie prealabil încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizării D.G.P.C; avizul medical nu înlătură prezentarea certificatelor medicale privind starea sănătăţii prevăzute de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările ulterioare.

 
Încuviinţarea căsătoriei minorilor de către părinţi ori, după caz, de către tutore se face printr-o declaraţie dată la S.P.C.L.E.P. sau primăria competentă odată cu declaraţia de căsătorie; dacă părinţii ori, după caz, tutorele locuiesc/locuieşte în altă localitate decât cea în care se încheie căsătoria, încuviinţarea se dă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din localitatea de domiciliu a acestora, care o înaintează de îndată la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei competente pentru încheierea căsătoriei ori se poate prezenta o declaraţie pe proprie răspundere, autentificată, din care să rezulte că părintele este de acord cu încheierea căsătoriei de către copilul său minor, care a împlinit vârsta de 16 ani.
În situaţia în care numai unul dintre părinţi încuviinţează căsătoria minorului, iar celalalt refuză, instanţa judecătorească decide ţinând seama de interesul superior al copilului.
În cazul în care părinţii sunt divorţaţi, pentru încheierea căsătoriei este necesar consimţământul ambilor părinţi.
 
Odată cu depunerea declaraţiei sau ulterior, până la încheierea căsătoriei, viitorii soţi declară, în faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să îl poarte în căsătorie, potrivit dispoziţiilor Codului Civil (Legea 287/2009 Republicata).
Căsătoria se încheie la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.